web analytics
Giurgiu-Tribune

Dublă lansare publicistică de excepție la Biblioteca din Giurgiu – GALERIE FOTO

Miercuri, 22 ianuarie, Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu” din Giurgiu a fost gazda lansării a două publicații de însemnătate istorică.

Este vorba despre volumul „Dimitrie Cantemir si conștiința unității românilor: studii si articole dedicate Centenarului Marii Uniri”, editat de Asociația Europeană „Dimitrie Cantemir” din București, sub coordonarea colonelului (r) dr. Mircea Dogaru, doctor în istorie militară, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Europene „Dimitrie Cantemir”, fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Militară și a colonelului (r) Viorel Ciobanu, secretarul general al Asociației Europene „Dimitrie Cantemir”.

Cartea reprezintă rodul muncii de cercetare a 33 de autori – printre care preoți, profesori, militari și avocați – care și-au propus să promoveze imaginea marii personalități a neamului românesc, Dimitrie Cantemir, dintr-o perspectivă ușor diferită față de cea regăsită în manualele de istorie, și anume aceea de punte a cunoașterii între Orient și Occident.

Cea de-a doua lucrare prezentată în cadrul manifestării a fost publicația serială „Vlașca: istorie-cultură-civilizație”, editată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala județului Giurgiu, în cinstirea eroilor care au înfăptuit Marea Unire din 1918. Revista include o serie de articole având ca temă participarea militară a județului Vlașca la Războiul de Independență, dar și fotografii relevante în acest sens.

La eveniment, pe lângă coordonatorii publicațiilor, a fost prezentă și o parte din personalitățile culturale giurgiuvene, printre care prof. Damian Ancu, muzeograful Emil Păunescu și scriitorul Tudor Rădan. Acestora li s-au alăturat elevi ai Școlii Nr. 7 din municipiu și ai Liceelor „Ion Maiorescu” și „Nicolae Cartojan”, care au ascultat cu mare interes cele discutate și care, cu siguranță, au plecat de aici mai „bogați” din punct de vedere al cunoașterii istoriei și culturii autohtone.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *