Asociația Pro Democrația a făcut analiza informațiilor despre principalele conținuturi și narative care au influențat contextul alegerilor și intenția de vot a cetățenilor la alegerile prezidențiale și generale. Monitorizarea acoperă perioada octombrie-noiembrie 2024. Raportul va fi public după toate cele 3 tururi de scrutin.
1. Tema identității naționale comunicată subliminal sub forma amenințării la cultura și practicile socio-culturale definitorii românești.
Aceasta a fost cultivată în ultimii 4 ani, dar și în 2024, de partide politice parlamentare sub forma sloganurilor electorale și politice: „Patrioți în Europa. România merită mai mult” (PSD); „Îndraznește să crezi în România”(PSD), „Mândri că suntem români” (PSD), „Ținem cu România” (PSD-PNL) „România în primul rând” (PNL), “România suverană, vizibilă în Europa” (AUR); „dubla măsură” în Europa, „dublul standard”; (PSD); „Există soluții pentru toate, cu o singură condiție: să fie un conducător de glie, să-și iubească țara și neamul”(Călin Georgescu).
Apelul la trecut, narativele naționaliste și tradiționaliste s-au legat de teme de actualitate fără să aibă o relevanță cu acestea sau să se determine reciproc (ex. aderarea României la spațiul Schengen). Aceste teme s-au aliniat cu cele promovate de partide ultraconservatoare și de extremă dreapta din Germania, Italia, Franța sau Polonia, Austria și au definit situația electorală prin prisma diferenței noi/voi în spațiul european.
2. Ploaia cu sondaje de opinie
În timpul campaniei electorale, alegătorii au fost supraexpuși la sondaje care au oferit cifre foarte diferite. Mai mult, unele cifre din sondaje de opinie au făcut obiectul publicității electorale (PNL, Mircea Geoană).
Indiferent dacă datele au fost folosite în scopul manipulării opiniei publice sau din lipsă de profesionalism, alegătorii și-au pierdut încrederea în aceste analize care exced controlului deontologic.
3. Cultivarea temerii cu privire la scenariul ca România, stat membru NATO să fie atacată de un alt stat acum sau într-un orizont de câţiva ani a fost discutat superficial de candidați și partide politice, fără ca tema să fie raportată la poziția oficială a NATO.
4. Preocupări și subiecte de dezbatere care nu țin de atribuțiile președintelui, încurajate de agenda unor entități mass-media: construcția de apartamente, garanții pentru salariul minim, pensii, dobânzi la credite etc.
5. Având în vedere rezultatele alegerilor și numărul de vizualizări de care au beneficiat candidații, Cauza Tik Tok nu se susține ca variabilă independentă care ar fi determinat în totalitate rezultatul alegerilor. Facem precizarea că toate partidele politice parlamentare și candidații acestora sunt prezente pe această rețea socială.
CANDIDAT Nr de vizualizări
- George Simion- 396 milioane
- Marcel Ciolacu – 328 milioane
- Elena Lasconi – 202 milioane
- Călin Georgescu – 135 milioane
6. Tema serviciilor secrete românești aruncată în campania electorală
Temerea populației legată de controlul civil-democratic al serviciilor de informații a fost manipulată în 2 feluri: gestionarea „moștenirii” securității post-1989 în cazul unor candidați (Mircea Geoană) și relația actuală politic – servicii de informații în cazul altora (Marcel Ciolacu, Elena Lasconi).
Astfel, mai multe discursuri electorale din 2024 au invocat perioada inițială a tranziției postcomuniste în care noul cadru instituțional a favorizat autonomia sectorului de informații în detrimentul mecanismelor de control civil-democratic.
7. Agent al unei puteri străine și ostile (George Simion, Diana Șoșoacă, Călin Georgescu)
Banalizarea și ridiculizarea situației în care unii candidați acționează ca agenți străini ilegali și servesc altor state prin obținerea funcției supreme în statul român, oferindu-le astfel, acces la informații non-publice și capacitatea de afecta politica internă și externă a României.