Aflăm, de pe net, că un giurgiuvean, șofer pe TIR, se află blocat în Ucraina și nu poate intra în România. Adevărat și lăudabil demersul celor care încearcă să-l ajute pe dl. B. Măcar pe timp de război să vedem și noi solidaritate, că în rest, ne-am mânca între noi, dacă am putea.
Totul este însă, pentru imagine, desigur, pentru like-uri, pentru rating, pentru că dă bine și pentru că, în alte ocazii, de pace, dar similare cu cea a domnului B., nu ar fi mișcat nimeni nimic.
Omul, domnul B., nu a fost ”salvat” încă și nu pentru că e giurgiuvean, ci pentru că mai sunt și alții la rând, ca el, zeci de mii. Dar, când nu poți face mai mult, te gândești să-ți dai cu cărămida-n piept și să te apuci să îți arogi merite înainte de a avea un deznodământ al poveștii.
De fapt, cine l-a salvat pe domnul B., care încă nu a fost salvat, ci doar s-au făcut demersuri?
Fițuica anunțătoare de starea d-lui B. a dat vestea că ”giugiuveanul blocat în Odessa se întoarce acasă grație demersurilor noastre” – un titlu egoist, pentru că mai potrivit ar fi fost, pentru mult mai mult raiting ” Sechestrat de Putin, salvat de Napoleon”, mai ales când afirmi ”pentru cine se intreaba eu țin cu rusi” (fără semne de punctuație și cu un i, că e mai mulți).
Pe fir a intrat și prefectura Giurgiu, care, prin autosesizare, a dat câteva telefoane, primind asigurări că situația giurgiuveanului nostru, domnul B. va fi rezolvată.
Și totuși, cine l-a salvat pe domnul B.?
Imediat după anunțul Prefecturii, apare un nou samaritean, care spune că la demersul lui s-au luat măsuri pentru situația D-lui B.
Și ca să fie treaba, treabă, lista nominalizărilor pentru eroul anului a intrat în prelungiri, căci nu se poate să faci pomelnic pentru unu și pentru altu, nu.
Vă hotărâți odată? Care a fost primul? Nu de alta, dar chiar e mai important decât dacă am afla că giurgiuveanul din Odessa a ajuns acasă, cu bine.
Acest articol este un pamflet și trebuie tratat așa cum e.
Peace, no war!!!!