Peste 50% din gospodăriile din România nu au acces la gaze, iar în județul Giurgiu, nu e cum s-a spus în emisiunea realizată joi seara, pe un ponton plutitor din oraș, la o televiziune națională. Sunt câteva comune în nordul județul Giurgiu unde există gospodarii racordate la mai multe retele de gaze naționale . Da, este foarte puțin și nu se știe când visul ca județul Giurgiu sa fie racordat, în intregime, la o rețea națională de gaze ar putea fi realizat.
Asta nu inseamnă c-ar putea trece cuiva prin cap ideea să se intrebe pe la tv, de ce ce oare nu ne înțepăm într-o conductă internațională, pentru simplul motiv că vine de la București.
Până în anul 2020, alimentarea cu gaze a localităților nu a facut obiectul vreunui proiect cu finanțare europeană sau guvernamenală. Alimentarea cu gaze a fost mereu considerată un lux, prin comparație cu proiectele de alimentarea cu apă și de canalizare . Nici UE nu ne-a bagat în seamă pe tema asta, și nici noi nu am avut în acest sens, ca țară, o strategie națioală.
Toate alimentările cu gaze din județul Giurgiu, din comunele din nordul județului mai exact. au fost rezultatul unor parteneriate public-private, între UAT-uri si diverși furnizori de gaze . De pildă, la Cosoba, Joița, Săbăreni este un chinez care furnizează gaze, iar la Florești -Stoenești există un parteneriat cu Petrom Distribuție Gaze -companie privată .
Șî să îl mai informam pe domul acela care, în emisiunea de joi, 16.11.2023, ne-a explicat de cateva ori că a fost senator și că știe multe lucruri, domnul care acum era păreorolog în emisiune, că Giurgiu nu are gaze pentru că nici la nivel național nici la nivel european nu au existat asemenea proiecte de fianțare . Pre-aderare si post-aderare la UE au fost prioritare proiectele de apă și canal. Abia după ce s-a găsit marea pungă de petrol din Marea Neagră, s-a pus problema gazelor .
Nu e vinovat nici Marian Mina, nici Dumitru Beianu, nici măcar Victor Boiangiu, în strict acest sens; de faptul că nu s-au orientat în calitate de președinți C.J. după proiecte naționale sau europene de gaze.
Bine ca nu ne-am ”înțepat” la emisiunea cu pricina
La un moment dat, în cadrul emisiunii mentionate mai sus, s-a pus problema ca proiectul, ce prevedea trecerea gazoductului BRUA (Bulgaria Romania, Ucraina, Austria,) prin județul nostru ar fi putut trebuit condiționat de către președintele C.J. ( Marian Mina , la vremea aceea), să furnizeze gaze, în localitățile giurgiuvene, prin ”înțeparea” la Gazoductul BRUA. De ce nu s-a pus această condiție? Pentru că nu permite legea .
Și ca să lămurim odată cum e cu Gazoductul BRUA, ei bine, acest proiect INTERNATIONAL, nu națioanl, care ar fi trebuit să contribuie la diversificarea şi stabilitatea alimentării cu gaze a regiunii a fost finalizat anul trecut, şi stă în continuare aproape gol, depinzând de rapiditatea cu care se mişcă partea bulgară în finalizarea unor lucrări de intercornectare.
Și mergem în continuare cu lămuririle pentru toți cei care au rămas cu multe semne de întrebare după năucitoarea emisiune .
În luna iunie a acestui an , Transgaz a semnat ordinul de începere a lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podişor. Lucrările se vor realiza cu consorţiul condus de societatea turcă Kalyon Insaat Sanayi (consorţiu din care fac parte şi companii româneşti), care a câştigat licitaţia.
Gazoductul Tuzla– Podisor are o vloare de 500 de milioane de euro și constă în construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 308,3 km. Aceasta va face legătură între resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep și coridorul BRUA, asigurându-se astfel posibilitatea transportului gazelor naturale prin interconectarile existente.
Proiectul ”Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră-Podisor” este cuprins în Planul de dezvoltare al SNT pe următorii 10 ani, este inclus pe lista de proiecte de interes comun ale UE și a fost depus pentru finanțare prin Fondul de Modernizare, obțînând o finanțare de 85 milioane euro. Diferența de finanțare va fi acoperită printr-un mix financiar competitiv.
Conducta este amplasată în zona de sud-est a țării și traversează 3 județe: Constanța, Călărași și Giurgiu, respectiv 42 de unități administrativ teritoriale (UAT).
Camelia Dumitru Sachetti