Despre poetul Lucian Minel Rădan, născut în anul 1925, în satul Vieru, din judeţul Giurgiu, se cunosc puţine repere biografice. Unele surse menţionează doar că a absolvit Liceul “ Ion Maiorescu “ în anul 1944, după care a fost redactor cultural la periodicile giurgiuvene : “ Vlaşca liberă “ şi “ Viaţa nouă “. Şi-a continuat studiile la Institutul de ştiinţe Economice şi Planificare , devenind economist cu specialitatea organizarea creditului pe termen scurt. În anul 1956 va susţine examenul de stat. Se mai menţionează faptul că Lucian Minel Rădan a mai colaborat , cu articole şi poezii, la ziarul regional “ Steagul roşu “, la revista tinerilor aflaţi la porţile consacrării, “ Tânărul scriitor “ şi revista „ Luceafărul “.
Pe când era elev, în ultimul an de studiu la Liceul “ Ion Maiorescu “ din Giurgiu, Lucian Minel Rădan debutează în paginile ziarului tuturor vlăşcenilor “ Călugărenii “ , nr. 8-9, din 1-15 aprilie 1944, cu poezia : “ Rondelul clopotarului “,
Clopotare, clopotare,
Sună clopotul pe deal –
Sună – l tare, cât mai tare
Să se-audă în Ardeal !
Şi din lunga lui cântare
Iasă Mureşul din mal !
Clopotare, clopotare,
Sună clopotul pe deal !
Pentru dorul care moare
Într-un stih patriarhal,
Tu vesteşte-o sărbătoare,
Vărsând jalea val de val,
– Clopotare, clopotare.
Tot în paginile acestui reuşit ziar bilunar giurgiuvean, deşi apărut în anii grei ai războiului, “ Călugărenii “ – nr.11 din 1-15 iunie, 1944,, tânărul poet Lucian Mirel Rădan va publica şi epigrame, destul de izbutite. Reţinem doar una, unde “ poanta”, specifică acestei craţii, o constituie un valoros joc de cuvinte :
Mă-ndoiesc că jumătatea
O să-l facă fericit,
Când atât amar de vreme
Doar cu “ litra “ a trăit.
Iubitor al literaturii franceze, Lucian Mirel Rădan este preocupat şi de traduceri din creaţia lui Charles-Pierre Baudelaire. Astfel întâlnim în paginile periodicului “ Călugărenii “ traducerea, ţntr-o reuşită formă literară a poeziei “ Duşmanul “, inclusă în volumul “ Florile răului ”.
Astfel numele adolescentului poet din satul Vieru apare, pentru prima dată, în pagina literară a publicaţiei „ Călugărenii “, alături de alte nume, déjà consacrate în Panteonul literaturii române : Radu Gyr, Nichifor Crainic, Nicolae Crevedia, Virgil Carianopol.
Debutul editorial al poetului Lucian Rădan va avea loc cu muţi ani mai târziu, post-mortem, prin strădania soţiei sale, Elena, care i-a adunat versurile în volumul „ Lumini şi umbre “, apărut la Editura pentru literatură, în anul 1967. Poetul trecuse în eternitate la 15 august 1956, după cum se precizează în Dicţionarul personalităţilor giurgiuvene “ Asalt spre crestele destinului “, realizat de Elena Ştefan şi Ion Gagii, apărut la editura Cronos, în anul 2006.
Emil Talianu