DEBUTUL TÂNĂRULUI POET GIURGIUVEAN, LUCIAN MINEL RĂDAN

 Despre poetul Lucian Minel Rădan, născut în anul 1925, în satul Vieru, din judeţul Giurgiu, se cunosc puţine repere biografice. Unele surse menţionează doar că a absolvit Liceul “ Ion Maiorescu “ în anul 1944, după care a fost redactor cultural la periodicile giurgiuvene : “ Vlaşca liberă “ şi “ Viaţa nouă “. Şi-a continuat studiile la Institutul de ştiinţe Economice  şi Planificare , devenind economist cu specialitatea organizarea creditului pe termen scurt. În anul 1956 va susţine examenul de stat. Se mai menţionează faptul că Lucian Minel Rădan a mai colaborat , cu articole şi poezii, la ziarul regional “ Steagul roşu “, la revista tinerilor aflaţi la porţile consacrării,  “ Tânărul scriitor “ şi revista „ Luceafărul “.

Pe când era elev, în ultimul an de studiu la Liceul “ Ion Maiorescu “ din Giurgiu, Lucian Minel Rădan debutează în paginile ziarului tuturor vlăşcenilor  “ Călugărenii “ , nr. 8-9, din 1-15 aprilie 1944, cu poezia : “ Rondelul clopotarului “,

Clopotare, clopotare,

Sună clopotul pe deal –

Sună – l tare, cât mai tare

Să se-audă în Ardeal !

Şi din lunga lui cântare

Iasă Mureşul din mal !

Clopotare, clopotare,

Sună clopotul pe deal !

Pentru dorul care moare

Într-un stih patriarhal,

Tu vesteşte-o sărbătoare,

Vărsând jalea val de val,

–              Clopotare, clopotare.

Tot în paginile acestui reuşit ziar bilunar giurgiuvean, deşi apărut în anii grei ai războiului, “ Călugărenii “ – nr.11 din 1-15 iunie, 1944,, tânărul poet Lucian Mirel Rădan va publica şi epigrame, destul de izbutite. Reţinem doar una, unde “ poanta”, specifică acestei craţii, o constituie un valoros joc de cuvinte :

Mă-ndoiesc că jumătatea

O să-l facă fericit,

Când atât amar de  vreme

Doar cu “ litra “ a trăit.

Iubitor al literaturii franceze, Lucian Mirel Rădan este preocupat şi de traduceri din creaţia lui Charles-Pierre Baudelaire. Astfel întâlnim în paginile periodicului “ Călugărenii “ traducerea, ţntr-o reuşită formă literară a poeziei “ Duşmanul “, inclusă în volumul “ Florile răului ”.

Astfel numele  adolescentului poet din satul Vieru apare, pentru prima dată, în pagina literară a publicaţiei „ Călugărenii “, alături de alte nume, déjà consacrate în Panteonul literaturii române : Radu Gyr, Nichifor Crainic, Nicolae Crevedia, Virgil Carianopol.

Debutul editorial al poetului Lucian Rădan va avea loc cu muţi ani mai târziu, post-mortem, prin strădania soţiei sale, Elena, care i-a adunat versurile în volumul „ Lumini şi umbre “, apărut la Editura pentru literatură, în anul 1967. Poetul trecuse în eternitate la 15 august 1956, după cum se precizează în Dicţionarul personalităţilor giurgiuvene  “ Asalt spre crestele destinului “, realizat de Elena  Ştefan şi Ion Gagii, apărut la editura Cronos, în anul 2006. 

                                                                         Emil Talianu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *