Mai ieri, scoaseră unii un top al celor mai urâte orașe din țară. Cică pe o platformă, internauții și-au dat cu părerea despre orașele în care nu merită să trăiești, iar orașul Giurgiu ține și el fruntea.
Repede, știrea ”bombă” a fost preluată și la noi, comentată și luată-n bășcălie de unii care, fie s-au născut în ”urâțenia” de oraș, fie s-au aciuat p-aici și rămași au fost.
Am putea să ne legăm de ambele sensuri ale cuvântului ”urât”, cel care se referă la estetică și cel care exprimă o emoție.
Deci, cum să fie? Giurgiu e urât pentru că nu e frumos sau e urât pentru că nu e iubit?
Oricum am da-o, în spatele ambelor cuvintele stau persoane sau personaje care sigur se chinuie să-și ducă zilele la Giurgiu. Or fi frustrări, eșecuri personale sau neputința de a-și face bagajele și de a căuta o lume mai bună? Cine te ține într-un oraș în care nu-ți găsești rostul, în care tot ce se face e prost făcut, tot ce nu se face, tot prost e?
O fi Giurgiu urât, după cum spun unii, dar tot suntem vreo 45 de mii de suflete care-l populează și care, dacă ar pleca, tot i-ar spune ”acasă”.
Cât despre platforma unde s-a făcut pocitania de sondaj…o aplicație unde s-a lansat o întrebare și la care s-a răspuns care cum a vrut, depre ce oraș a vrut. Uite așa s-a născut o statistică neoficială, dar preluată și tăvălită în online de, cică, site-uri serioase, doar de dragul unui rating plăpând și a unor comentarii nesemificative, dar pline de urât.
În loc de concluzie spunem așa: Giurgiu nu e nici frumos, nici urât. E așa cum e și din cauza sau datorită atât a celor care îl conduc, cât și a celor care locuiesc într-însul. Am zis.