….Includerea în categoria acelor județe cu potențial eminamente agricol, a stat la baza rămânerii in urmă a județului Giurgiu, chiar și in comparație cu unele județe din partea de sud a țării.
Dezvoltarea economică a județului trebuie să aibă ca și bază de pornire aplicarea de programe la nivelul fiecarui spațiu etno cultural, pe același principiu mult trâmbițat al ,,unității în diversitate”.
Capitolul l
Spațiile ,,etno-culturale” care alcătuiesc județul Giurgiu
Spațiul 1.Muncipiul Giurgiu și comunele limitrofe-Vlașca
Componență-Giurgiu, Slobozia, Malu, Vedea, Găujani, Oinacu,Gostinu, Frătești,Stănești, Gogoșari, Putineiu, Răsuceni, Toporu,Schitu, ,Stoenești, Daia, Băneasa, Izvoarele, Letca,
Spațiul 2 . Centrul și partea de est a județului
Componență-Mihăilești,Ghimpați,Clejani, Bulbucata,Iepurești,Buturugeni,Grădinari, Bucșani,Adunații-Copăceni, Călugăreni,Singureni, Comana,Mihai-Bravu, Hotarele, Herești,Isvoarele, Vărăști,Colibași, Valea-Dragului,Gostinari,Prundu, Greaca
Spațiul 3. Zona metropolitană
Componență:Bolintin-Vale, Bolintin-Deal,Găiseni, Florești, Stoenești, Ulmi, Joița, Cosoba, Săbăreni, Roata-de-jos, Mârșa, Crevedia-Mare, Vânătorii-Mici, Ogrezeni.
În exercițiul financiar 2021-2028 cele trei zone etno-culturale ar trebui să funcționeze ca Asociații de Dezvotare Intercomunitară și să aplice proiecte de interes comun.
La baza strategiei de dezvoltare va sta în primul rând analiza SWOT efectuată la nivelul fiecărui spațiu etno-cultural…..(Va urma)