Introducere: Un scurt istoric al împărțirii administrativ-teritoriale a României .
Pe baza Constituției din 1923 și a legii de unificare administrativă din 1925, teritoriul Romîniei a fost împărțit în 71 de județe, 489 de plăși și 8879 de comune.
în această organizare apare ca un județ de mărime medie spre mare, județul Vlașca, având ca oraș de reședința orașul Giurgiu. Județul Vlașca apare conform recesămintelor vremii cu o populație de 296.616 locuitori.
(Cele mai populate județe conform statisticilor vremii erau județele Bihor și Timiș cu peste 500.000 de locuitori, iar cele mai mici, județele Făgăraș și Câmpulung, ambele cu mai puțin de 100.000 de locuitori).
Județul Vlașca, cu cei aproape 300.000 de locuitori ai săi, făcea parte din categoria județelor medii spre mari, oricum unul dintre județele cele mai importante .
Constituția din 1938 a introdus organizarea României după modelul fascist. A fost introdusă o nouă unitate administrativă, Ținutul.
Au fost create 10 ținuturi care înglobau în ele fostele județe.
Județul Vlașca a devenit parte integrantă a ținutului Argeș, sau Bucegi.
Venirea comuniștiilor la putere a atras după sine o nouă împărțire administrativ-teritorială prin înființarea după model sovietic a 28 de regiuni, număr care a fost ulterior diminuat la numai 16.
Județul Vlașca a rămas parte integrantă a regiunii Argeș.
În anul 1968 ,prin desființarea regiunilor, s-a trecut la reînființarea județelor, dar această reînființare făcută exclusiv după principii ideologice, fiind omise intenționat 23 de județe ,,așa-zise” istorice printre care și județul Vlașca.
Fostul județ Vlașca a devenit parte integrantă a județului Ilfov, județ care avea să fie cel mai mare și mai important județ din România Socialistă pâna în data de 24 ianuarie 1981 , an în care autoritățile comuniste au înființat două noi județe prin ,,redesenarea” județelor Ilfov și Ialomița, este vorba despre județele Giurgiu și Călărași.
Județul Giurgiu este un județ relativ nou, pentru că teritorii care se află acum în arondismentul său au fost parte în decursul vremii ale județului Vlașca, imperiului Otoman(raiaua Giurgiu), ori părți ale regiunii Teleorman și ale regiunii București.
Tinerețea județului și această apartenență a localităților care-l compun la alte regiuni istorice si etnografice în decursul timpului, fac din Giurgiu o ,,comunitate„ extrem de eterogenă, în ciuda unei imense omogenități de naționalitate ( peste 96% din populație o reprezintă românii), religie(98,5% ortodocși ), și de limbă(peste 98% au ca limbă maternă, limba română).
O perspectivă corectă și sănătoasă asupra ,,Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Județului Giurgiu” trebuie să aibă ca bază de pornire tocmai ,,eterogenia” zonelor etno-culturale care compun județul Giurgiu…...(va urma).
Constantin Dumitru