Județul Giurgiu și Municipiul Giurgiu au de azi, doi noi cetățeni de onoare

Azi, Giurgiu, atât județul cît și municipiul, are doi noi cetățeneni de onoare, aleși prin votul Consiliului Județean, respectiv Consiliului Local.

Sunt două pesonalități din domenii total opuse, însă ambele recunscute pentru profesionalism și dăruire.

Pentru Consiliul Județean Giurgiu este o premieră decernarea titlului de cetățean de onoare al județului, însă cum legea permite acest lucru, propunerea venită din partea președintelui Dumitru Beianu a fost votată în unanimitate de consilierii județeni.

Așadar, primul titlu de cetățean de onoare al județului Giurgiu i-a fost acordat muzeografului Emil Păunescu, pentru întreaga carieră și munca depusă în slujba Muzeului Județean ”Teoharie Antonescu” și pentru prestigiul adus județului Giurgiu la nivel național.

Pe lângă acest titlu, Emil Păunescu a primit din partea Consiliului Județean și suma de 5.000 de lei, plus câteva privilegii.

De partea cealaltă, la Consiliul Local, titlul de cetățean de onoare i-a fost acordat lui Taifas Marius Bertoni, un giurgiuvean de 39 de ani, plutonier-major în armata română fost luptător și rănit în Afganistan în 2009, diagnosticat cu paralizie definitivă a nervului sciatic popliteu extern, arteră femurală secționată, reconstruită prin bypass, lipsă țesut muscular gamba stângă cu grefă integrată, gradul 2 de invaliditate.

 Cu o ambiție ieșită din comun, Taifas Marius Bertoni face parte din lotul național Invictus România, unde alături de alți colegi răniți în teatrele de operațiuni concurează la înot, atletism, ciclism și volei.

Spre deosebire de Consiliul Județean, noul cetățean de onoare al municipiului Giurgiu, pe lângă faptul că nu a fost prezent la ședință din motive obiective, a primit distincția prin vot secret, o premieră a Consiliului Local, pe motiv că este vorba despre votarea unor persoane, lucru care s-a practicat şi în alte situaţii când a fost vorba despre alegerea unor persoane, diferenţa acestui caz faţă de celelalte fiind, totuşi, că în alte situaţii era vorba despre a alege o persoană dintr-o listă mai lungă de candidaţi.

Judecând după practica ultimului deceniu în administraţia locală, impunerea votului secret în cazul de faţă pare total lipsită de logică, fie că vorbim de logica elementară a omului de rând, fie că vorbim de logica uşor diferită uneori a procedurilor administrative. Rezultatul votului secret? 18 pro și o abținere.

Nicoleta Pană

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *