De ceva vreme mă bântuie tot felul de întrebări, nemulțumiri și frustrări legate de o îndeletnicire care a devenit la îndemâna aproape oricui- mă refer la moderatorul de emisiuni tv. Nu vreau să generalizez, dar la Giurgiu au ajuns să facă emisiuni tv toți nechemații și impostorii, care nu au nimic în legătură cu meseria de jurnalist. Pe de altă parte, jurnaliști talentați și apreciați, unii dintre ei care au realizat ani buni emisiuni tv, au lăsat-o baltă cu jurnalistica, din jena de a nu fi putut sta laolaltă cu impostorii. Cum am ajuns aici?
În primul rând, din cauza celor care susțin financiar televiziunile sau emisiunile. Apoi, la presiunile politice ale unuia și altuia, care și-au impus în fața camerelor de vederi pupincuriștii lor de serviciu. Apoi, pentru că se poate: dacă multe locuri au rămas libere, poate să vină oricine, pentru că lumea cască gura la televizor și la orice idiot mișună pe acolo, ea, lumea, adică publicul tv., purtându-și pe umeri vina de a merita doar atât, datorită lipsei de educație.
Sunt multe de spus despre acest aspect, dar vreau să mai vorbesc puțin despre tupeu și despre nesimțire. Tupeul și nesimțirea de a merge să faci emisiuni tv fără să fii ziarist. Asta numai pentru că ești de pe la partid, sau vreum profesoraș sau instructor șmecheraș, eventual și cu ceva pușcărie la activ, și asta numai ca să te bagi în față, ca orice semianalfabet care își caută nu succesul ci profitul, oriunde.
Pe de altă parte, eu nu am auzit de vreun ziarist serios, care să se dea de actor, de antrenor, de profesor, instructor, de una- alta.
Trăim vremuri în care mulți cred că este suficient să știi să scrii și să citești, sau să vorbești articulat, ca să scrii pe la ziare sau să participi la marea răscrăcărare a făcătorilor de emisiuni la tv. Și mulți chiar se răscracără făcând asta, pentru că se poate. La o adică, dacă avem politicieni clandestini, nesimțiți și hoți, cine ar putea să îi susțină? În niciun caz ziariștii cinstiți.
Nu vreau să concluzionez că avem presa pe care o merităm, nici că presa pe care o avem este propria noastră oglindă. Spun doar că se poate mai mult, dacă vrem mai mult și nu acceptăm orice, când stăm în fața televizoarelor sau pe internet.
Gelu BREBENEL