Măsurile cuprinse în noile legi ale Educației sunt rezultatul celei mai ample consultări naționale în domeniu și reprezintă fundația primei reforme autentice a sistemului educațional din România.

În această perioadă, noua Lege a Educației se află în dezbatere publică, urmând ca punctele de vedere care vor reieși din dezbaterea publică să fie înaintate inițiatorului proiectului.

Peste 10.000 de specialiști au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educația din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă, mai bine pliată pe cerințele pieței, dar și pe nevoile elevilor, studenților, ale părinților și profesorilor.

România are nevoie ACUM de reforma sistemului de educație

Există suficiente modificări în proiectul propus, atât pentru mediul preuniversitar, cât și pentru mediul universitar, care pot duce Educația din România la standarde foarte înalte, după cum urmează:

Potrivit propunerilor, Educația va primi 15% din bugetul general consolidat

•  Se va acorda o atenție burselor sociale și de merit;
• Se vor crea programe speciale pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar

Principiul este simplu: fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educație, indiferent din ce mediu provine. Urmărirea traseului și a progresului unui elev vor fi mai ușor de făcut prin apariția portofoliului personal educațional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță și va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost problemele, provocările ori performanțele.

La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o recomandare care va avea în vedere opțiunile educaționale și profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fișei matricole și a unei evaluări specifice.

Profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că își cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile și nevoile acestora.

Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii și apoi vor putea susține concursul național pentru titularizare. Există în proiectul de lege o îmbunătățire clară. Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie.

Prin urmare, putem vorbi despre un salariu care se poate apropia de 4. 000 RON. O atenție sporită va fi acordată Centrului Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, ce va asigura continuarea formării profesorilor și a creșterii calității în actul educației. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerințele momentului.

O temă care a generat dezbateri este a titlurilor academice

În noua lege, plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor și sunt prevăzute mecanisme mai eficiente pentru identificarea abaterilor din doctorate. Iar regula generală este aceasta: etica și integritatea sunt priorități.

La capitolul verificarea doctoratelor, schimbarea majoră este următoarea: se va înființa Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), ca instanță supremă academică pentru verdicte în materie de abatere de la etica acordării de titluri. Concret, eventualele plagiate nu vor mai fi verificate de către CNADTCU, ci de către această comisie, dar după universitatea care a acordat titlul de doctor.

Legea Educației prevede și reducerea abandonului universitar prin instituirea unui program naţional de prevenire:

Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU).

Va exista și Programul ”Adoua șansă”, dar și implicarea cadrelor didactice, astfel încât studenții să nu abandoneze cursurile. Conform Ministerului Educației, PNRAU ar urma să beneficieze de o finanțare anuală de 200 milioane lei.

Reforma în învățământul superior prevede și o reformă a funcțiilor din acest domeniu

Astfel, portivit noilor prevederi, mandatul de recot va fi de 5 ani, cu o limită de mandate asumată de fiecare universitate.

Principiul autonomiei universitare manifestat în spiritul libertății academice trebuie să garanteze comunității universitare dreptul de a-și alege rectorul.

Nicio altă funcție de conducere aleasă din universități nu are o limită de mandate prevăzută de lege. Nici președintele Senatului universitar, nici prorectorii, nici decanii, nici prodecanii, nici directorii de departament, nici membrii Senatului universitar nu au un număr limitat de mandate.