Printre atâtea complicații de sezon, cum ar fi autonomia ținutului secuiesc, cine mai dă cu mătura prin Giurgiu, de ce aruncă pensionarii cu oase de la balcon, Vila lui Dragnea de Teleorman versus casele lui Iohanis de România, salata de covizi și prețul măștilor de la 15 mai încolo, o alta vine să ne complice și mai mult viața: astenia de primăvară.
Dacă simțiți că obosiți mult prea ușor deși stați degeaba la izolare, că vă vine să mâncați mult și să înjurați mult, că sunteți mai triști ca deobicei sau mai fără chef de viață, ei bine, doar s-ar putea să aveți… astenie de primăvară.
Dacă cumva v-ați pierdut speranța cu ochii la portofelul gol, la televizoarele pline de tembeli, la sărăcia de pretutindeni și la hoţia de peste tot, stați liniștiți, nu e astenie de primăvară! NU! Ați scăpat…E altceva, e o boală care ne ține de zeci de ani, dar am devenit imuni la ea: astenia de România!
Gelu BREBENEL