Eva Tatu, o giurgiuveancă din Remuș, elevă la Colegiul Național Ion Maiorescu, a participat la prima ediție a școlii de vară Camp Kennedy Rural, dedicată copiilor din mediul rural cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani .
Finanțate și organizate de Ambasada Statelor Unite și American Councils for International Education – Romania, taberele Camp Kennedy sunt destinate adolescenților pasionați de educație civică, dornici să se implice în comunitate, celor care visează că prin forțele proprii pot schimba ceva în bine.
I-am adresat Evei cateva întrebari in ideea si speranta ca se vor găsi destui giurgiuveni mândri de ea si curioși de ceea ce înseamna o asemenea tabară.
Reporter: Cum te-ai gândit să aplici la o școală de vară?
Eva Tatu: Am aplicat chiar în prima zi din vacanța de vară. Nu prea credeam că voi fi selectată și nici nu mai fusesem vreodată la o școală de vară. Când m-au anunțat că m-au acceptat, am fost foarte emoționată și am început să am temeri. Eram la limita de jos a vârstei și aveam frica aceasta, că voi fi cea mai mică. Apoi urma să învățăm lucruri care par a fi foarte seci: despre civism, cum funcționează statul român, care sunt instituțiile cheie, cum se face un proiect pentru comunitate, despre leadership. Mă temeam și că urmează să stau zile întregi cu copii necunoscuți, veniți din toate colțurile țării.
Rep: Camp Kennedy este o școală sau o tabără?
E.T.: Și una, și alta. Am avut tot felul de cursuri și workshopuri în fiecare zi. Poate vă sună plictisitor, dar pe cele mai multe le-am găsit foarte distractive, o cu totul altă abordare față de școala clasică. Eram îndemnați să lucrăm cu adevărat în echipă, puteam sta pe jos sau ne puteam mișca , interacționam prietenește cu trainerii. De altfel, unii dintre traineri aveau vârste apropiate de noi, de exemplu i-am avut pe cei de Colegiul Național al Elevilor sau pe liceenii bursieri FLEX, care au făcut un an de liceu în Statele Unite, dar și traineri de la ORACLE, UNICEF, sociologi etc. Aceasta a fost partea de școală. Am vizitat diverse obiective, cel mai distractiv a fost Muzeul Kitsch-ului și ne-am comportat ca oricare alți copii aflați în vacanță. Aceasta a fost partea de tabără. În realitate, nu se puteau deosebi atât de clar și s-ar putea spune că a fost o școală de vară foarte distractivă sau o tabără în care am învățat foarte multe.
Rep: Până la urmă ce ai învățat? La ce îți va folosi participarea la școala de vară Camp Kennedy Rural?
Am învățat ceva foarte simplu: schimbarea începe cu tine, iar dacă vrei să schimbi ceva, trebuie să te implici, să ai inițiativa, să faci primul pas pentru că apoi vei ști cum să-i faci și pe ceilalți. Niciodată nu este prea devreme și am văzut asta la trainerii nostri, chiar dacă avem destule exemple și în mass media, cum ar fi Greta Thunberg, o adolescentă cu câțiva ani mai mare decât mine, care a atras atenția întregii lumii asupra schimbărilor climatice. Am conștientizat că există o imagine foarte proastă despre copiii din mediul rural, imagine întreținută mai ales de presă. Slab alfabetizați, foarte săraci, lipsiți de posibilități și de perspective și nu spun că este greșită, dar nici nu este valabilă pentru toți. Iar cei care nu se află în aria aceasta descrisă de presă pot schimba ceva pentru ceilalți, astfel încât să ajungem la echitate socială.
Deocamdată nu știu la ce îmi va folosi experiența Camp Kennedy, am foarte multe idei și lucrez la un proiect de follow-up pe care îl voi prezenta în această toamnă la școala mea și care are în centru ideea siguranței fetelor și constientizarea standardelor greșite la care suntem supuse. Apoi voi mai vedea, cert este că din toată această experiență simt că am rămas cu prieteni pe viață și de abia aștept să mă pot întoarce în taberele Camp Kennedy ca participant sau ca voluntar.
Camelia Sachetti