web analytics
Giurgiu-Tribune

Toți vrem să facem mai mult, mai bine, mai important pentru comunitatea noastră, a județului Giurgiu.

 

Desigur, în campaniile electorale, oamenii sunt atenți, al dracului de atenți la unii, mai ales la adversarii cu posibilități de a câștiga, așa că, ascunși după conturi fakse (fake/false), atacă. Uneori ăștia nici nu știu ce scriu, alteori sunt atât de proști, nesimțiți, încât încalcă reguli de bun-simț, 7 ani de acasă sau de pe unde i-au petrecut, uneori in stradă, iar despre cât de deștepți sunt ei, cei care au luat nota 2 și ceva la ultimul examen, dar dau lecții pe Facebook oamenilor, ce să mai spunem????!!!! Treceți la muncă, asumați-vă propria identitate, dacă nu vă este rușine cu ea! EU , colegii mei, nu ieșim în public sub fotografiile lui Alain Fabien Maurice Marcel Delon sau vreo celebritate, ci așa cum suntem noi, cu toate ale noastre, chiar și cu scenele noastre, iar tendința asta de a fi noi, sinceri, minunați și prea buni, deranjează. Acum, fiindcă văd ca echipa este atacată la modul grobian, mizerabil, primitiv, cotidian , că detractorii nostri au și pretenții de cunoscatori ai stiintelor, le răspund la modul academic, dar data viitoare, îmi păstrez dreptul de a-mi întinge degetul în vitriolul vocabularului limbii române.
Acum, cu delicatețea și cunoștințele unor studii universitare facute la timp, vă spun, în numele echipei , că așa am decis eu să “Dezvoltăm GIURGIU “! DACĂ AM GREȘIT, AȘTEPT SPECIALIȘTII ADEVĂRAȚI SĂ ÎMI RĂSPUNDĂ, dacă nu, vedeți că între timp ne-am apucat de treabă si muncim cu drag, nu lăsăm nimic nefacut! Așadar,
Dezvoltăm GIURGIU sau Dezvoltăm GIURGIUL? Doar pentru că au apărut o serie de opinii, unele avizate, altele mai puțin, simt nevoia să explic de ce am optat noi, cei din echipa PNL Giurgiu, pentru cea dintâi variantă. Cea de-a doua este, conform unor studii academice recente, o formă de hipercorectitudine. Pe de o parte, GIURGIU este un substantiv propriu care se termină într-un ”u„ plin, vocalic; acesta reușește, în mod clar, să redea, semantic vorbind, ceea ce ar face articolul hotărât „l”.
Presiunea exercitată de vocala „u” asupra articolului hotărât ”l„ în cazul substantivelor masculine și neutre este principala tendință a limbii române actuale, tendință comentată în toate studiile de specialitate, inclusiv în Gramatica Academiei. Altfel spus, în cuvinte precum : calu, omu, covoru, dulapu, sau chiar prostu (ca adjectiv substantival ) vocala ”u„ este deja considerată articol hotărât, iar tendința limbii vorbite este de a elimina articolul hotărât ”l„. Studiile de specialitate deja susțin că acesta va dispărea complet în anii următori.
Cu atât mai evident e faptul că GIURGIU e un cuvânt care are deja pe „u” ca vocală finală , situație destul de rar intâlnită la substantivele proprii. Prin urmare, la nume proprii care în mod natural se termină în „u”, acest „u”final preia clar funcția de articol hotărât, iar consoana finală „l”, fără a fi incorectă, este redundantă; altfel spus, particularitatea fonetică a toponimului GIURGIU, adică prezența lui „u” ca vocală finală, face inutilă articularea hotărâtă cu „l”.
P.S. Triștilor politici ascunși după măști vesele FAKSE, nu folosiți cuvântul după această postare, fiindcă vă cer DREPT DE AUTOR!!!! 

IONEL MUSCALU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *