Giurgiu-Tribune

ZILELE EMINESCU. 155 DE ANI DE LA VENIREA LUI EMINESCU ÎN ORAŞUL NOSTRU        

by Emil Talianu UN PORTRET UNIC Prima creaţie grafică reprezentând chipul lui Eminescu, apărută într-o revistă literară româneascî, este tipărită peste Carpaţi, pe prima pagină a revistei “ Familia “, datată 13/25 ianuarie 1885, sub semnătura unui renumit grafician austriac, Theodor Mayerhofer. Era un portret în creion, o litografie, reproducând cea de a doua fotografie oficială a lui Eminescu.

UN PORTRET UNIC Prima creaţie grafică reprezentând chipul lui Eminescu, apărută într-o revistă literară româneascî, este tipărită peste Carpaţi, pe prima pagină a revistei “ Familia “, datată 13/25 ianuarie 1885, sub semnătura unui renumit grafician austriac, Theodor Mayerhofer. Era un portretîn creion, o litografie, reproducând cea de a doua fotografie oficială a lui Eminescu.

 

VENIREA ADOLESCENTULUI EMINESCU LA GIURGIU.vara anului 1867

Din  toamna anului 1866, când Mihai Eminescu, plecat din Blaj, unde frecventase clasa a VIII-a, ajunge la Sibiu, pentru a se întâlni cu Nicolae Densuşianu, student. Acesta îl recomandă. Printr-o scrisoare, preotului Ion Bratu din Răţinari, bunicul lui Octavian Goga, pentru a-i facilita trecereaTaznică a granioţei prin “vama cucului “, până în vara anului 1867. Când prezenţa  lui este semnalată la Giurgiu. O scurtă eclipsă ascunde privirilor noastre traectoria vieţii sale.   De ce din toate porturile dunărene a fost ales Giurgiu,urmează ca neobosiţii cercetători ai vieţii poetului să lămurească deplin.  Poate că l-a atras legănarea Dunării, aici în portul cel mai im,portant de atunci, unde austriecii înfiinţaseră prim a fost motivul societate navigaţie fluvială încă din anul 1854. Toi ei au realizat şi cea dintâi linie telefonică din M untenipentru a stabili o legătură permanentă cu Bucureştiul.   Sau poate lumea mirifică a teatrului a fost motivul stabilirii, pentru o vreme a adolescentului Eminescu la Giurgiu,În acestbtimp, după cum consemnează publicaţiile vremii, Giurgiu era cunoscut ca un oraş “ bun de teatru “ şi desele treceri ale trupei actorilor lui Iorgu Caragiale erau  ştiute, sigurde Eminescu. Nenumeratele deplasări ale acestei trupe deteatru sunt confirmate  de faptul că unul dintre actori, Daniil Drăghici, domiciliat în Bucureşti, se căsătoreşte, după cum atestă documentele oficiale ale timpului, cu giurgiuveanca  Marghioala Eftimiu.   Nu se poate pune la îndoială faptul că, despre Giurgiu să-i fi vorbit , ăn serile lungi de taină, când plănuiau trecerea munţilor, preotul Bratu, care a prezentat această localitate de la mal de Dunăre, unui alt descendent al familiei, cel care aveasă fie eruditul cărturar, Nicolae Droc Barcian ( 14 noiembrie 1846 – 13 decembrie 1920 ) ,care , după un timp ţi-a  legat viaţa de Giurgiu.   Este posibil ca venirea la Giurgiu a lui Eminescu  să fi fost oretragere vremelnică pe când se afla la Bucureşti, la fratele lui Iorgu, ofiţerul, de frica tatălui  lui, care îşi căuta fiul rătăcitor.  Nu trebuie omis, nici faptul că, pe atunci Giurgiu era legat deBucureşti, prin dese curse ale diligenţelor trase de cai, care erau schimbaţi la Călugăreni.   “ Nelămurită mai rămâne totuşi apariţia lui Eminescu la Giurgiu “,  menţiona într-una din scrierile sale, istoricul literar George Călinescu, care în ciuda minuţiozităţii cu care  alcătuiatraectoriile vieţilor fiecărui sriitor, nu a putut pune sub lumina cunoaşterii, acest moment, din scurta existenţă a Luceafărului.Este, apoi, destul de cunoscută povestea angajării ca sufleor, de către Iorgu Caragiale, relatată de Găvănescu, un fost actor al trupei, care l-a găsit pe Eminescu printre hamalii din port, ce “ sta cu răzătoarea de fier în mănă şi rădea baniţele pline.”( sublinierea autorului )NA. Deci nu era hamal, ci răzător de baniţe. Rădea, sau mi bine zis, nivela plinul baniţelor – unitate de măsură pentru ceriale, dublă, în zona noastră.                                                                     Emil T

 

UN PORTRET UNIC Prima creaţie grafică reprezentând chipul lui Eminescu, apărută într-o revistă literară româneascî, este tipărită peste Carpaţi, pe prima pagină a revistei “ Familia “, datată 13/25 ianuarie 1885, sub semnătura unui renumit grafician austriac, Theodor Mayerhofer. Era un portretîn creion, o litografie, reproducând cea de a doua fotografie oficială a lui Eminescu.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *